Si-am fost aseara la Sofar. Cu Blue Noise, Cobzality si Eyedrops.

 

Cand mi-a zis prima oara Paul (Eyedrops) Hai sa ne auzi acustic!, am zis instant da. Era ocazia sa vad versiunea acustica a ceea ce ascultasem pe 24 iunie, cand a fost cantarea din clubul Control. 

 

I-am zis lui Paul: Spune locul si ora. Raspunsul a fost un pic neobisnuit: Bai, nu stiu decat ca se canta seara. Locul ti-l spun joi. Asa m-am prins ca e rost de a doua cantare Sofar Sounds Bucuresti. Morala? Iata-ma cautand o adresa prin Bucuresti si sunand fericit la o poarta sa intru la concert. Surpriza. Locul era pustiu. Imi zic: Bah, ce bine tin oamenii astia ascuns totul. Mai sun o data. Noroc ca imi trece prin cap stralucita idee sa verific inca o data adresa. Si uite asa realizez ca in matematica niciodata 7 nu a fost egal cu 41. Asa ca, reconfigurare traseu. 

 

O iau din nou lipa-lipa, agale. Ajung in sfarsit. Ma strecor printre oamenii parca veniti la o receptie. Nu prea seamana cu ce vezi de obicei la cantari. Dar arata bine! Apar si traditionalele saluturi. Aflu ca am ratat prima trupa. Zic: Asta e! Bine ca nu ratez Blue Noise. Eroare! Tocmai ce au terminat. Uf.

 

Atmosfera de la locul cu pricina imi place mult. Oameni linistiti, pe jos, in fata instrumentelor, intr-o sufragerie mare. Altii vorbesc in curtea micuta din spate si beau bere sau apa. Imi aduc aminte cu nostalgie de un etaj 11, unde, cu multi ani in urma, aduceam trupe sa cante si nu ratam nicio ocazie sa spun ca e foarte tare sa faci o cantare intr-o sufragerie. Celor de la SOFAR li se potriveste perfect sloganul Sounds From A Room. 

 

Incep Cobzality sa cante. Se aude foarte bine! Deja imi place si mai tare si e clar ca e o chestie la care s-a muncit bine si cu folos. Aproape intotdeauna la cantari ai sansa sa te legi de sunet. Acum nu ai ce reprosa. Bila alba! Mai povestim cu oamenii de pe acolo, mai aflu cate ceva despre concept si-mi place ce aud. Forta, rabdare si o sa arate tare bine acest SOFAR Sounds de Bucuresti. 

 

Nah ca-ncepe si Eyedrops. Ma duc sa ma asez si eu cuminte langa baieti. Incepe cantarea. Se aude si mai bine din fata! Baietii din Eyedrops sunt un pic emotionati, dar asta dispare incet-incet. Setlistul e construit cu grija. Piese cunoscute deja de public, amestecate cu cele care urmeaza sa fie lansate. Imi place legatura dintre ei. Se vede ca se simt bine impreuna. Trupa imi confirma ce simteam de cand au revenit pe scena. De fapt, ce se intampla acum, imi demonstreaza ca Paul vedea bine lucrurile anul trecut, in vara, cand l-am descusut intr-un interviu pentru radio Trib. 

 

Trupa e haiosa cand canta, au emotie, se cauta din priviri pe scena. Se simt bine si te prinzi din prima ca asa stau lucrurile. Ma amuza la culme domn’ doctor, Andrei Marica, cum da el din cap cand se infige in chitara. Gasca are capacitatea de a te fura din tumultul zilei si a te muta intr-o alta zona. Tumultoasa si ea, dar placuta. 

 

Daca nu ati vazut Eyedrops pana acum, dati fuga la prima cantare, pentru ca merita. Daca legaturile dintre ei se mentin asa cum sunt acum, daca vor compune si in continuare asa cum o fac acum, cu siguranta vor fi urmatorul “quelque chose” din muzichia de la noi. Bravo!

 

Bravo si SOFAR!