Cand ai timp sa te mai plimbi pe net, ai ocazia sa dai de niste lucruri tare faine. Sunete noi! Sau mai vechi, de care nu am mai apucat sa ma apropii de multa vreme. Sau si mai interesant… refacute. Asa am dat peste o piesa care a cantat printre primele pe pick-up-ul meu din 84-85. Era ala luat din banii mei si care nu mai statea in sufrageria familiei, ci fix la mine in camera. La chestia asta trebuiau atasate si discuri. Asa ca am investit si 26 lei, atat costa un vinil atunci, in Interioare - discul cu soricel cum ii spuneam.  Asta a fost primul meu disc. Al meu. S-a tocit repede, il stiam pe de rost. L-am cumparat din nou 3 ani mai tarziu, odata cu aparitia discului Despre Distante.

 

 Ma intorc la redescoperirea numita Unde Te Duci, Frumoasa Fata. Stiu ca era pe fata A a discului si trebuia sa dai fuga sa il intorci pentru celelalte piese. Si uite asa, iti faceai de treaba si te opreai din teme cam la 20 de minute.

 

 Am reascultat Unde Te Duci, Frumoasa Fata si brusc m-am trezit in camera de la ai mei si la cate imi treceau prin cap. Inclusiv cat de tare e Andries. Domnul Andries. Cred ca i se potriveste manusa titulatura asta domnului architect cu dragoste de chitara si invartit cuvinte. A cam facut-o 30 de ani. Cert e ca m-am intors la discul asta si tot il ascult si nu-mi vine sa cred cat de bine suna.

 

 Regina Noptii, Fluturele De Pe Perdea, Ochii Tai, Nu-l Dau Pe Azi Pentru Maine. La Asta-i Usa ma ofticam ca s-a terminat discul.

 

 Merci domnule! Si pentru ca in 86 te-ai oprit pe malul marii in Costinesti si ai pierdut niste timp cu cativa pusti care aveau in fata lor un om care facea temele de la scoala sa para mai usoare.

 

 Amintiri.