Inceputul de august a facut sa ma intorc la Arene. Am luat-o lipa-lipa spre locul faptei, pe traseul meu obisnuit. Nu cu mare elan, era luni totusi, dar suficient sa inving lenea. Graba nu era mare, voiam insa sa ajung de la inceput. Asta nu m-a impiedicat sa stau pe o bancuta si sa-mi fumez o tigara linistit, eu cu ratele.

 

 

 Logic, am intarziat. Am intrat insa in Arene la timp cat sa il prind pe Hefe bagand muzici la greu si sa apuc sa palavragesc cu Busca. Povesti de la Artmania si traditionalele discutii de dinainte de cantare. M-am vazut si cu alti prieteni vechi, cu care, ca de obicei, ma mai intalnesc doar la astfel de cantari. Of.

 Intra Implant Pentru Refuz. Ne ridicam de pe scaunele vechi din Arene si mergem in fata. Trupa incepe bine de tot si suna de balamuc. Nu-i mai vazusem nici pe ei de o gramada de timp. Langa mine, cineva isi aduce aminte ce faine erau noptile cand mergeam in Laptarie sa-i vedem in concert. 

 Gasca isi face cu brio treaba si incinge publicul bine de tot. Vita si ai lui canta zid hiturile IPR. Am ramas cu amaraciunea ca desi lumea ii voia la bis, nu s-au mai intors si cu intrebarea de ce au inceput ei. Sincer, ii vedeam trupa a doua din show.

 A venit si pauza, asa ca ma pot retrage linistit pe scaun. 

 Incep macedonenii de la Point Blank, care canta bine. Trupa place la lume si cam atat. Cel putin pentru mine. Am idei putine si fixe! Nu IPR trebuia sa inceapa. 

 Hai ca-i iar pauza, asa ca mai vorbesc cu Alex si Calina de la Space Needle. Si cu Victor Panfilov care a venit cu baiatul la cantare.

 

 

 Hai ca vine si Coma. Incep ezitant dar treaba se redreseaza. Lumea cupleaza la ce fac cei sase pe scena. Deh, au crescut si ei!  

 Au energie cat cuprinde! Inca o piesa la nivelul ultimelor single-uri si cred ca ar confirma ca sunt una din cele mai in forma trupe rock de la noi din ultimii ani. Asteptam si album, ca trebuie si ala! Bravo Coma si publicului. Clar aici s-a creat o legatura tare faina si regret ca duminica nu am ajuns la Copacul cu Carti din Cismigiu, am inteles ca a fost un acustic incredibil de reusit.

 Iar pauza. Ma realimentez si astept sa vad cum e cu baietii de la KoЯn. 

 Arenele Romane sunt pline. Sunt vreo 3000 de oameni, poate peste. Se vede tare bine de sus, de unde stau eu, dar si de langa scena.

 

 

 Uite ca s-au facut 20(+1) ani de cand a aparut discul de debut a celor din KoЯn. Gasca intra pe scena, lumea innebuneste, apare si Johnathan care spune traditionalul “Are You Ready?”. 

 Ascult din nou discul dupa atat de mult timp. Ma bucur, dar ma si gandesc ca as fi dorit un altfel de concert KoЯn. Nu conteza, stiu la ce-am venit, lumea e in delir, iar baiatul lui Victor bate non-stop ritmul. Se canta bine, iar cand sunetistul da in sfarsit microfonul mai tare, chiar nu mai am nimic de carcotit. Imi place de mor cand vad un public cooperant, care stie sa se distreze la cantarea la care a venit. La ultimele piese parca au luat foc!

 Cam asta a fost cantarea KoЯn de la Arene. Cine a fost a avut ce asculta si vedea!

 P.S. Bine Coma!