Intalnirile cu Vlad Gorneanu sunt intotdeauna interesante, nu spun mai mult. De data asta, desi nu ne-am intins mult, am apucat sa vorbim un pic si despre ZOB.

Kirk: Salve, Vlad. Pe 24 octombrie lansati noul album. Cum ii spune si de ce?

Vlad Gorneanu: Pai il cheama Deviant. Deviant de la urmele de comportament deviant incluse in cadrul albumului. De la vartejul care mi se plimba prin creier, de la multe. De la societate. Pur si simplu, m-am trezit cu numele asta in cap si sincer se potriveste.

Kirk: Ai spus “de la societate”. Aveti mesaj? Care e mesajul albumului?

Vlad Gorneanu: Mesajul discului, in principiu, este unul de rock’n’roll, punk rock.

Kirk: Nu abandonati ideea?

Vlad Gorneanu: Nu putem, nu avem cum, pentru ca nu stim sa cantam altceva. Si daca am canta manele, tot punk ar iesi. Revenind la mesaj, din punct de vedere muzical este optimist, iar din punct de vedere al lucrurilor pe care le spun pe gura duce de la optimist la pesimist si viceversa. In principiu este un mesaj contra. Contra statului roman corupt si a functionarilor sai corupti, sa se inteleaga odata lucrul asta.

Kirk: Care stat roman si functionarii sai ar cam trebui sa fie angajatii nostri?

Vlad Gorneanu: Pe mine ma cam lasa rece chestia asta. Incerc sa reduc cat mai mult aceasta interactiune cu statul, pentru ca ma dezgusta. Asta-i cuvantul. 

Kirk: Te dezgusta, dar pe banii tai. Tu-i platesti.

Vlad Gorneanu: Eu nu-i platesc. Ei fura bani, asta-i altceva.

Kirk: Crezi ca mesajul din rock mai are vreun rol, asa cum avea in urma cu multi ani?

Vlad Gorneanu: Ba, nici macar nici nu stiu daca ar trebui sa-mi dau cu parerea, eu fiind bagat in fenomen de atatia ani. Iti dai seama ca am incredere, pentru ca altfel n-as fi facut ce fac. Mai depinde insa si de receptorul mesajului. Deci cred ca mai poate juca un rol. Rock-ul este insa o chestie de nisa, iar in Romania nisa asta este mai mica. 

Kirk: Receptorul crezi ca e mai putin interesat in zilele noastre de ceea ce spune formatia pe care o asculta?

Vlad Gorneanu: Nu am cum sa-mi dau cu parerea, tot ce pot sa spun sunt simple presupuneri.

Kirk: Pai, aplicat la ZOB.

Vlad Gorneanu: Pai, formatia ZOB… Desi existam de atatia ani, nu cred ca am format un curent de opinie special. Noi am cantat ce am avut in cap in clipa respectiva. 

Kirk: Aveti 22 de ani de cand cantati sub numele de ZOB. Ati fost si Jad si Puzzle, p’astea le-ai prins tu, dar a fost si Rock Didactic si Trafic. La primele doua ai fost si tu. Asta voiam sa te intreb. S-a schimbat publicul?

Vlad Gorneanu: Ti-am spus. Aici nu pot face decat simple presupuneri. O fi greseala mea, n-o fi greseala mea. Nu am o legatura constanta cu publicul. Singura legatura constanta pe care poti sa o ai, este cu facebook-ul. Iar eu nu sunt fan de facebook. Sincer nu pot sa-mi dau cu parerea. Mi-e greu! Mi-e foarte greu sa vorbesc despre ceva ce nu stiu. Nu stiu ce simte omul. Banuiesc ca nu mai exista pasiunea aceea pentru sunet. Noi cand ne-am apucat …

Kirk: Erai un pustan cand ai venit in ZOB. Aveai 17 ani.

Vlad Gorneanu: Da, dar la 13 ani m-am apucat de chitara si eram nebun sa aud sunete. Melodii, armonii vocale, sunete de bas, sunete de chitara ciudate. Voiam sa le analizez sa vad de ce imi place mie nu stiu ce chestie. E o tampenie, probabil, dar asa am pornit eu pe ideea asta. Nu stiu daca mai exista pasiunea asta pentru sunet. Multi o au inca, dar la nivel macro.

Kirk: In 97 ati scos primul vostru disc la o casa de discuri. Suntem la final de 2015. Acum pare insa mult mai greu decat atunci.

Vlad Gorneanu: Cu siguranta, este ingrozitor de greu. Trebuie sa apari cu ceva nou, iar noi atunci am venit cu o nebunie completa. Practic, era o imbecilitate ce faceam pe Parodisiac. A fost un fel de hai sa facem ceva sa vedem ce se intampla. Exact asa am pornit. Noi am avut noroc.

Kirk: Aveati piese bune de dinainte, gen I Shot Someone.

Vlad Gorneanu: Erau. Inclusiv toate mesajele. In I Shot Someone era vorba tot de John, John fiind Ion Iliescu. I’ll Die Tomorrow era o piesa facuta in armata. Ma gandeam, sincer, ca vreau sa mor si ca ma bucur ca o sa mor maine si nu o sa mai apuc inca 300 de zile de armata. Chestii din astea.

Kirk: E greu si pentru o gasca noua, dar e greu si pentru voi, pentru ca iata, au trecut 6 ani de la ZuluOscarBravo, perioada in care nu ati venit cu nimic nou. In fine, ati lansat in 2013 Basm Epic si anul asta, la inceput, Arata-mi tatele… 

Vlad Gorneanu: Astea doua piese sunt si ele pe album.

Kirk: Am inteles de la tine ca este mai explicit albumul asta. Ce intelegi prin explicit?

Vlad Gorneanu: In sensul ca nu ma mai abtin sa spun “sa ma pupati in cur” sau altele si mai grele, daca ceva ma deranjeaza. Nu indemn lumea sa vorbeasca urat, vulgar. Sub nicio forma nu vreau asta. Numai ca in anumite momente iti pierzi luciditatea si mai spui una-alta.

Kirk: Si asta a fost starea voastra la acest disc?

Vlad Gorneanu: Exact!  Am vrut sa spun cum m-am simtit eu in momentul respectiv. Sunt mai liber in vorbe si nu ma ascund.

Kirk: Cam cate piese ati pregatit?

Vlad Gorneanu: 12 piese! Tehnic vorbind este foarte bine realizat acest disc, imi place. Mihai Pop de la Sysound Records & Studios a facut o treaba excelenta. S-a implicat enorm si m-am bucurat de fiecare secunda petrecuta in studioul ala. Avand o karma foarte buna, discul a iesit foarte bine si fara umbra aia de negativism pe care am avut-o mai mereu pana acum. Desi si acum e o portie de negativism.

Kirk: Ce se intampla cu DVD-ul vostru de la aniversarea de 18 ani? Ati abandonat ideea sa-l lansati?

Vlad Gorneanu: Se lucreaza si nu am abandonat ideea sa-l scoatem. Nu au trecut decat 4 ani. Mai ai rabdare. La 5 ani de la concertul aniversar de 18 ani probabil ca-l vom scoate. Nu depinde de noi si nici nu-i vreun act artistic de mare valoare, decat pentru foarte putini. Si atunci …

Kirk: A fost una din cele mai faine cantari ale voastre, pentru mine are o semnificatie aparte ziua in care ati avut concertul, plus ca fanii si-l cam doresc.

Vlad Gorneanu: O sa fie pentru oamenii care merita si o sa afli in curand. 

Kirk: Vlade, ce muzicieni te-au facut sa te apuci de muzica?

Vlad Gorneanu: Paul McCartney!

Kirk: De ce iti place atat de mult? Vine si din cu totul alta zona muzicala decat cea pe care o canti. Indruma si pasii altora spre el, daca nu au apucat sa-l asculte.

Vlad Gorneanu: Este un geniu! E tot rock’n’roll. D’asta imi place! Pentru ca este un geniu. Si nu vreau sa conving pe nimeni sa ii placa ce imi place mie. D’aia e asa frumoasa viata. Ai libertatea de a alege. Mie mi-a placut! Nu stiu! Poate sa treaca printr-o gama de stari si voci. Parca toate piesele scrise de el pana in 89, pana la Flowers In The Dirt, mi-au placut enorm. Dupa, n-am inteles ce s-a intamplat.

Kirk: Ia spune un top 3 trupe de la noi care ti-au placut?

Vlad Gorneanu: Timpuri Noi - formula aceea de pana in 98 cu albumul Basca Abundentei, Holograf pana in Revolutie si ZOB.

Kirk: La ce sa se astepte lumea pe 24 octombrie?

Vlad Gorneanu: La un concert ZOB in primul rand si la veselie. Sa vine cu voie buna de acasa. Sa se astepte si la albumul fizic, care va exista, inca o dovada a inconstientei formatiei, sa scoti disc pe praful asta. Tot ce fac la concert este sa incerc sa aduc bucurie. Iti jur. Vreau sa-i vad pe aia din sala ca se bucura. Chestia asta cu transferul de energie e pe bune. Se intampla. Daca-i vad ca-mi transmit energie, le-o transmit inapoi cel putin dublu.